Notă: Urmează un articol serios.
Acum câteva zile am scris un articol prin care promovam la scară ceva mai largă decât cititorii zilnici ai blogului. Am scris în stilul propriu dar mare mi-a fost uimirea când au început să vină reacțiile mai puțin plăcute. Recunosc, tema nu prea se potrivea formei. Dar omu’ cât trăiește învață.
Unde am greșit: scriam un articol care se vroia a fi amuzant unor oameni care se așteptau la altceva. În încercarea mea de a compune ceva creativ m-am îndepărtat prea mult de la ce se aștepta cititorul să vadă.
Cei care mă citesc de obicei sunt oameni mai…veseli, mai deschiși, care râd mult și se amuză din orice. Recitind precedenta trăznaie pe un ton serios, înțeleg de ce lumea nu prea s-a amuzat și de ce au fost reacțiile respective. În schimb, dacă privesc articolul ca pe o întâmplare tragi-comică, pare să fie altfel.
S-o zic p-aia dreaptă, nici nu prea am mai scris articole de promovare. Până acum au fost de forma asta și asta care, sincer să fiu, mie mi se pare niște kitch-uri. Dar au fost primite mai bine, cred.
Și acum se ivește o dilemă.
andrei
on September 19 2009
Stai liniştit. Articolul a fost bine scris şi cine avea răbdare să-l citească, înţelegea că era o figură de stil. O metaforă.
Din păcate, subiectul nu te-a ajutat, iar faptul că în aceeaşi zi întreaga pagină FTW era ticsită cu articole despre respectiva campanie a făcut ca unora să le crească tensiunea. Asta şi fiindcă s-a creat impresia unor articole „la comandă”. Ştiu că nu fost cazul, dar aşa părut. Apoi discuţia a deviat spre o dispută absurdă: Linux vs. Windows, gen Bruce Lee vs. Van Damme. Era inevitabil. MicrosoFTW e o asociere la bine şi la rău, „in sickness and in health”.
Andrei Bobocea
on September 20 2009
Simteam nevoia sa clarific treburile nerezolvate. Nu puteam sa plec de la prezumtia ca oamenii au venit pe blog doar ca sa faca scandal.
Desi, mno.