Notă: articol dedicat reporterilor pseudo-afectați de tot ceea ce se întâmplă în jurul lor. Apocalipsa nu e aproape.
Apare jurnalistul Ics la TV.
Doamnelor și domnilor situație fără precedent la grădina zoologică din Magambutu, un pui de leopard și-a scrântit coada! În vreme ce îngrijitorul își pilea unghiile, acest neajutorat pui a alunecat pe un petec de apă și vai – tragedie – i-a alunecat unghiuța într-o crăpătură de 2mm din podeaua extraordinar de extrem de – panică!!!!! – veche. Oare vor reuși medicii să vindece puiul până știrea asta va fi nominalizată la „Surprize Surprize”?
Două secunde mai târziu, o „știre” despre cum nu-știu-ce-mare-paparudă și-a rupt o unghie în timp ce filma pentru ultimul videoclip. La fel, panică isterizată, toată lumea se ascunde sub tocul ușii căci Sfârșitul e aproape.
Nu cu mult după incidentele astea ce vor schimba lumea, favoritul tuturor, cel care cotizează bine la respectiva firmă, este ridicat în slăvi. Vai, cât de tare este domnul respectiv! Dar, aoleu, săracul om este ținta unor atacuri politice totalmente nefondate și hai să-i băgăm la 6m sub pământ pe toți cei care îl reneagă pe mult prea-iubitul nostru domn.
În mod evident, urmează un talk-show de două ore în care se dezbate cum nenea este cât se poate de nevinovat și cum toți ceilalți sunt niște răutăți ambulante fără scrupule, iar omul nostru este sfânt, curat, luminat de înțelepciunea divină.
Întrebare: voi, ăștia care apăreți la TV în postura de jurnalist, nu ați avut o materie denumită generic „Etică” la școală? Știți voi, materia aia la care ați copiat pe rupte că „la ce-mi trebuie mie tâmpenia asta”? Acolo unde zice că jurnalistul trebuie să-și mențină neutralitatea atunci când transmite știri? Nu? Mai citeșe o dată cursul. Așa, ca lectură de week-end.
Când deschid televizorul la ora 7 mă aștept să văd oameni care îmi spun chestii, într-un mod simplu, nu un fel de „hai să plângem împreună”. Nu mă interesează părerea ta personală cu privire la știre. Lasă-mă să-mi fac eu o părere proprie. Ce zici? Batem palma?
Propun să terminăm era în care mass-media manipulează percepția noastră asupra realității. Lăsați masele să-și formeze singure o părere. Destul că se influențează reciproc, destul că există lideri de opinie și lideri de grup la nivelul fiecărei trepte ierarhice sau în cadrul cercului de prieteni.
Abțineți-vă de la adjective plasate subtil în cadrul știrii și nu vă mai schimonosiți ca un câine torturat, pentru că oricum vă doare fix în dos dacă fetița A din satul Y are leucemie sau mai știu eu ce. Te doare fix pe ce te așezi, sau poate nici acolo. Dă-mi informația scurt și la obiect, apoi treci la următoarea. Fără melodii lacrimogene, fără filmulețe ieftine, fără dramatism. Dacă vreau așa ceva mă uit la o telenovelă. Există un canal întreg pentru ele. Pe bune!
Câștigi rating. Asta înseamnă bani. De acord. De ce nu pui accentul pe conținut și nu pe formă, atunci? De ce nu îți inveți telespectatorul să recunoască o știre bună prin claritatea informațiilor transmise și nu prin cât de mult plânge bătrâna de la trei când te vede pe ecran? E mai ieftin așa, nu? Și mai puțin de muncă. Logic.
Atunci nu vă mai plângeți de orice. Nu mai criticați țara în care trăiți. Pentru că voi o faceți așa. Raționamentul logic susține că e stupid să-ți critici propriul rezultat, mai ales când deții monopolul.
colaholicu
on August 17 2009
Mie-mi plac reporterii care atunci cand ploua stau cu picioarele intr-o strada inundata si parca vezi cat de indignati sunt de faptul ca primaria n-a prevazut niste ploi care pana acum n-aveau loc la noi in tara…
Andrei Bobocea
on August 17 2009
Mai era un reportaj cum ca nu se matura strazile. In spatele tipei, cam la 500m erau niste maturatori. Amuzant.
Cristina
on August 22 2009
Pentru ca suntem in romania si aici nu se pune accent pe situatie in sine ci pe detalii, care, desigur , sunt manipulate in felul dorit de producatori.
Andrei Bobocea
on August 22 2009
Dar nu mi se pare nici etic si nici corect. Pana la urma ne intereseaza adevarul nu parerea producatorului
Neamtu'
on August 27 2009
Ajungem, din nou, la presa. Trebuie sa intelegem ca presa nu mai informeaza, asa cum i-a fost menit sa faca, ci VINDE informatie. Totul se rezuma la bani, evident. In momentul in care publicul este unul otvist, cand publicul lesina daca nu stie ce-a facut vecinul dimineata la buda, cand publicul cere cadavre si accidente in direct, presa profita de viciul asta si il transforma in bani. Am vazut ca, in presa scrisa locala, articolele se rezuma la citata. Ghilimele deschise, ghilimele inchise, gata articolul. fara prelucrare, fara nimic. Limba de lemn perfecta, folosita de x si de y. Si eu, cititor, trebuie sa TRADUC ce a vrut ala sa zica, de fapt. Presa se pierde, din pacate. Noroc ca exista online-ul, bloggerii, care mai informeaza, chiar si asa, slab…
Neamtu’´s last blog ..Papilele mele gustative au avut orgasm
Andrei Bobocea
on August 27 2009
Adevaratii jurnalisti sunt bloggerii, nu?
sorin
on August 30 2009
E simplu…nu ne uitam la stiri. Ceea ce tot “mancam” noi zilnic, se intampla si afara…insa acolo s-a format o chestie interesanta. Postul TV x transmite stiri amuzante, postul tv y transmite stiri generale, piostul tv z transmite stirile de la ora 5. Telecomanda e la tine:)
sorin´s last blog ..Dreamhack România
Andrei Bobocea
on August 30 2009
Daca ar fi la fel si la noi, atunci da, as fi fost de acord sa existe astfel de stiri.
alphadog
on August 31 2009
De fapt asta înseamnă şcoala românească de jurnalism. Ceea ce se practică în acest moment în presa scrisă sau rîgîită este o chestie care nu se bazează decît pe sentimentalisme ieftine, ce încearcă să mai stîrnească o lacrimă, două, trei.
Pe mine mă bufneşte rîsul atunci cînd mai moare cîte unul şi toate televiziunile bagă piesa aia din filmul “Gladiatorul”, în timp ce pe ecran curg imagini statice cu răposatu’. Mass-media româneşti au ajuns într-un imobilism din care cu greu mai pot ieşi. Mai ales televiziunile. Cîteva falimente cred că ar mai pune sîngele în mişcare. Oricum, sînt atît de multe posturi tv! Multe dintre ele degeaba.
alphadog´s last blog ..Tagma jurnaliştilor
Andrei Bobocea
on September 1 2009
Sincer, as vedea doua din trei Antene moarte. Si mai multe, de ce sa nu fiu realist.