B-ul.ro

Am învățat asta la orele de matematică de prin liceu. Nu mi-a predat nimeni gândirea simplă. Pur și simplu m-am lovit de ea în cele mai neașteptate momente, în care soluția era chiar la nasul meu. Dar nu o vedeam tocmai de nas. Ironic, nu?

De cele mai multe ori răspunsurile ne vin instinctiv, la foarte multe probleme. Pur si simplu complicațiile apar din cauza noastră. Pentru că ne mâncă pe noi undeva să ne luăm singuri la puricat, să ne căutăm noi înșine nod în papură. Hai să nu mai facem chestia asta, oricum sunt destui oameni out there care se ocupă de asta și pentru noi. Și pentru jumătate din populația țării. În fine.

De ce ne place să ne complicăm? Pentru că nu suntem siguri pe noi. Nu avem siguranță în propriile noastre instincte. De cele mai multe ori rațiunea vine peste și bagă zâzanie între noi și soluție. „N-are cum să fie atât de simplu! Nu! Ceva nu e bine. Am greșit undeva, n-are cum să fie ăsta răspunsul” Ba da! Chiar ăla e răspunsul.

De unde am ajuns la concluzia că rațiunea ne duce de râpă? Pentru că masa aia de neuroni, numită creier, e mult mai complexă decât credem noi. Se ocupă de atât de multe chestii așa, de capul lui, încât face ultima generație de plăci de bază să pară un fel de lego ieftin. Creierul gândește înaintea noastră. Puțintică răbdare să explic.

De cele mai multe ori știm rezolvarea unei probleme până să o conștientizăm. Mai mult timp ne ia să trecem problema pe plan conștient, iar și mai mult timp ne ia să o implementăm. Ne omoară drumul de la subconștient până la acțiune.

Vedem în toate filmele cu arte marțiale că, la un anumit moment cheie, maestrul îi spune învățăcelului să își asculte întotdeauna instinctul. Nu e bullshit. Chiar e pe bune. Oamenii sunt interconectați la nivelul subconștientul. Instinctul vine fix de-acolo. Tot în filme vedem că așa-zișii prezicători intră într-un fel de transă. E doar o hiperbolizare a ideii de ruptură a conștientului și de încredere totală în instinct.

Problema cea mai mare a noastră, a fiecăruia dintre noi, nu e „să mă împac cu X” sau „de unde fac rost de bani”, ci „cum fac să mă ascult atunci când am nevoie de mine”.