Acum ceva timp am primit o invitație prin care puteam deveni membru al http://www.internations.org. Am intrat, am făcut contul…și azi, după câteva luni m-am gândit să văd care-i treaba.
Ei bine, InterNations este, de fapt, comunitatea expaților. Frumos, mai întâi să stabilim ce este un expat. Pe scurt, definiția ar fi „persoană care s-a stabilit în altă țară decât cea de origine”. Sună interesant…
Oameni interesanți, oportunități multiple de afaceri. Persoanele care au conturi aici sunt prietenoase. Oameni deschiși, sociabili, forte talentați care au ajuns să facă ceea ce le place sacrificând în schimb țara natală. Ceea ce m-a șocat, oarecum, e că nu au absolut nicio problemă. Sunt acolo unde le place.
Privesc problema din punctul meu de vedere. De curând am fost contactat de o persoană care vine în România să lucreze. M-a întrebat dacă mă poate adăuga în listă pentru eventuale informații pe care le-aș putea oferi în legătură cu diverse… Țin să precizez că am luat decizia de a accepta invitația abia după 10 minute timp în care reciteam scrisoarea. Am rămas șocat de cât de anti-social mă simțeam, postură diametral opusă cu modul în care mă priveam pe mine însumi în raport cu această calitate a umanității. Și nu pot să înțeleg de unde sentimentul de nesiguranță care mă cuprindea. Mi-am dat „două palme în oglindă” și mi-am revenit. WTF?!
După această mică experiență am deschis ochii și mi-am dat seama de ce suntem așa de legați de locul în care ne-am născut. De fapt, ne este frică. Și ne ascundem această frică după diferite perdele și draperii, poate-poate nu observă nimeni nimic. Ne temem de oameni pe care nu-i cunoaștem. Ori..ce înseamnă să pleci într-o țară străină… Ne e teamă de un stil diferit de viață. Ne limităm la modul de a trăi cu care am fost învățați. Ne e teamă de nou, fără să conștientizăm că de fapt acel nou este, de fapt, vechi. Sau poate că nu e nou deloc, poate că e la fel ca aici.
Am pus degetul pe o nouă carte: „Curaj!”. Deja am deschis-o.
Anonymous
on October 13 2008
…nu e la fel ca aici (acolo…), insa depinde (daca te gandesti sa…) foarte mult de “constructia” ta…oricum,dupa ani si ani petrecuti “pe-acolo”, pentru mine este atat de clar ca plecarea definitiva nu merita…iar asta indiferent de faptul ca aici putem injura de cand iesim din scara blocului (asta este o alta poveste)…deci, sfatul meu este sa omori “microbul” (idea ca s-ar putea ca alte locuri sa iti fie pe plac…e o iluzie si nici macar nu e vorba de curaj) si sa iti vezi (pe cat se poate) in liniste de drumul tau…si ca sa glumesc un pic, fete ca in tara asta nu vei gasi in toata lumea…esti norocos baiatule !
vix
on October 13 2008
Rezistența la schimbare este generată de frică, după cum bine ziceai și tu, iar frica este generată de ignoranță. Iar ignoranța se rezolvă numai dacă ai acces la informație curată. Așa că informează-te, vezi dacă e ceea ce vrei și ceea ce îți trebuie, iar dacă poți pleca, fă-o. I would.
Andrei Bobocea
on October 13 2008
@Anonim: Depinde de țara în care mergi și de scopul cu care pleci. Dacă din România plec în Portugalia, spre exemplu, doar pentru un an de studii, nu văd de ce ar genera disconfort. Dacă în locul în care plec mă voi simți în largul meu, nu văd ce m-ar putea opri să nu rîmân acolo.
@vix: Asta fac
Slowly but surely.